de multe ori imi dau seama ca nu scriu,nu ca ar avea sens ce scriu de multe ori dar e o modalitate sa imi pun gandurile in ordine.De mult cand eram copil visam la printi pe cai albi si castele ,la iubiri ca in filme si la sarutul perfect ,la o viata fara griji si la un happy ever after...incet ii dau seama ca m.am abatut de la drumul meu...cred in vise si povesti si nu o sa incetez niciodata sa cred in aceste lucruri dar ma simt singura in lumea mea de vis chiar daca in jurul meu sunt 100 de persoane ,viata ma pune sa astept dupa ceva si sa fiu al dracu daca mi.ar spune ce...tris ar fii sa nu fie nmk sa fie atat si gata,vreau un miracol ,vreau o minune,vreu un motiv pt care sa visez,vreau iubire fara margini,cu mari certuri si impacari dulci vreau o persoana care sa imi tine piept cu care pot sa ma lupt cand vreau care ma tine in brate cand plang si rade de mine cand sunt prostuta.Cred ca dragostea asta a trecut de atatea ori pe langa mine ca nici daca ar fii in fata mea nu as stii ca e ea as trece mai departe si mi.as vedea de orarul incarcat pe care il am...si iubirea mea va merge mai departe la altcineva care mai are putere s visuri ca sa o vada .Dar ea e a mea si a trecut de atatea ori pe langa mine incat o doare si nu ma mai vrea...sau poate e chiar aici si eu nu o vad pt ca sunt atat de obsedata sa o caut...ma simt singura si toti anii aceia de singuratate m.au stricat nu mai functionez cum trebe am fost singura prea mult timp si ignorata si lovita de cele mai mari dureri,de tine atunci cand am avut nevoie sa fii cel mai mult aici,tu care nici macar nu ma cunosti cand am crescut sub ochii tai,tu care trebuia sa ma ocrotesti tu m.ai distrus astazi tu si nimeni altul si mai sunt copil doar ca tu nu vezi,mai visez fara sa stii tu si de fiecare data cand ma lovesti ma retrag tot mai mult in locul meu indepartat...tu m.ai stricat doar tu