libraria de pe colt...

Soarele imi mangaie fatza, dar eu fug de el,nu stiu unde sa mai merg,unde m.as putea ascunde...si acolo o zaresc libraria de langa locul meu de munca.Am ajuns sa merg aici zilnic de cand lucrez,vanzatoarele ma saluta calduros knd intru si ma intreaba daca nu doresc o cafea,trec repede printre rafturile cu carti,ma uit la nume interesante,la carti aparute de curand,romane de care nu a auzit nimeni.In colt gasesc o carte groasa de 584 de pagini o deschid si incep sa citesc...in curand sunt absorbita de aceea carte,intru in lumea propriei mele imaginatii si parasesc lumea aceasta,incep sa ma identific cu personajele si imi doresc sa citesc mai mult.
Lumea din jurul meu dispare nu le mai vad nici pe vanzatoare nici pe oamenii care stau acum in jurul meu si citesc si ei la randul lor,nici pe oamenii care intra cautand o mica aventura departe de lumea aceasta.
Putini poate ma vor intelege de ce sunt atat de pasionata de carti,de ce imi place atat de mult sa citesc,de ce gasesc un prieten printre aceste randuri,pot sa va spun doar ca in ultimul timp viatza mea nu a fost tocmai roz...am avut diferite probleme peste care am trecut dar care inca mai persista in sufletul meu.Mi.am dat seama ca lumea e rea,ca oamenii vorbesc fara sa stie,ca lumea te jigneste fara rost mai ales cand nu te cunoaste.Mi.am dat seama ca oamenilor le e frica de necunoscut,de alti oameni care nu sunt ca ei si nu impartasesc aceleasi ideei,de oamenii care isi rezolva problemele singuri,de oamenii care pur si simplu vor sa realizeze ceva.Eu una am tot respectul pt acesti oameni,sunt oameni cu care ma identific usor,oameni care nu ofera jigniri gratuite si ii intereseaza mai mult viatza lor decat a celorlati.
De curand mi sa spus ca sunt prosta,iar eu am zambit.Imi pare rau ca persoana care a spus acest lucru nu are curajul la o discutie directa,"face to face"...si imi pun o singura intrebare...de ce sunt prosta???,poate pt ca stiu ce vreau,poate pt ca imi place ceea ce fac,ca merg la faculta pe care mi.o doresc,k sunt pasionata de orice lucru din viatza mea...ca orice am realizat in viatza asta sau orice am facut este meritul meu,ca ma descurc in orice fara sa fiu cea mai buna studenta cu notele cele mai mari...parerea mea este ca nu cei care vor incheia liceul cu 10 sau facultatea cu 10 vor fi cei ce vor reusii in viatza,ci acei oameni care pe langa toate acestea vor face mai mult,si nu se vor rezuma la banala lor existenta,oamenii acea care fac activitati extrascolare,care lucra,care se distreza,care pleaca,care vor sa vada lumea,care citesc romane si nu doar cursurile sau cartile de "Limba Romana",oamenii aceeaia care vor sa stie mai multe decat ceilalti,care ies in strada sa isi ceara drepturile si care vor mai mult pt viitorul lor...
Ridic capul ma uit in jur parca aici in librarie timpul sta in loc,in fiecare zi aceiasi oameni,copii,tineri,batrani,oameni cu locuri de munca,studenti,elevi.Pot sa citesc pe fetzele lor setea de cunostere.
Un copil sta cu mama lui pe unul din scaunele crem din libraria,mama lui ii citeste in curand el alearga la raftul cel mai inalt si o striga pe femeia care acum ii zambeste in urma..."wooaaaw!!!...mama uite ce carte am vazut.Poti sa ajungi la ea?" ma uit la el zambesc si observ ca aceea carte mare si colorata care i.a captivat atentia este o enciclopedie de animale,mama lui vine il ia in bratze ia cartea si incepe pagina cu pagina sa ii arate pozele colorate,la fiecare pagina copilul scoate un urlet de bucurie si pune diverse intrebari inocente.
Acum s.a facut tarziu,soarele nu mai bate prin geamul librariei si imi dau seama ca e vremea sa plec,astazi trebuia sa merg la facultate,dar am preferat sa ma refugiez aici intre carti,unde lumea nu ma intreba de ce nu am mai fost la facultate si nu e curioasa de problemele mele,unde pot sa fiu eu,unde nu trebuie sa dau explicati la toata lumea despre viatza mea...dar in viitor va trebuii sa merg si sa raspund la toate intrebarile acestea incomode,sa vad persoane care iti zambesc dar pe la spate te vorbesc de rau,sa vad persoane care incearca prin orice metode sa te jigneasca...din pacate asa e viatza si stiu k nu ma voi putea acunde pe veci intr.o librarie.